Astăzi, Louis Oprescu
Pentru început, te-aş ruga o scurtă prezentare, atât a datelor personale, cât şi a celor legate de activitatea de arbitru.
Multe despre mine nu ar fi de spus. M-am născut pe 16 octombrie 1988, la Ploieşti. Am devenit arbitru în anul 2005, iar în anii imediat următori am promovat examenele pentru categoria a II-a (2006), respectiv, categoria I-a (2008). Am oficiat la aproximativ 500 de jocuri, dintre care 60-70 în cadrul Ligii A Prahova. Sunt student în anul IV la Facultatea de Inginerie a Petrolului şi a Gazelor (foraj-extracţie) în cadrul Universităţii “Petrol-Gaze” Ploieşti.
Ce ai simţit în momentul aflării veştii că ai promovat?
Am fost extrem de fericit, deoarece mi-am îndeplinit un vis. Oricum, drumul este lung şi sunt conştient că greul abia acum începe.
Promovarea o simţi ca pe o recunoaştere a unei munci intense, un noroc, răsplătirea unui efort la care au contribuit şi alţii (colegi, CJA etc)?
Am muncit mult pentru această promovare, dar consider că fără puţin noroc nu era îndeajuns munca. Pe această cale ţin să mulţumesc colegilor cu ajutorul cărora am crescut şi de la care mai am încă multe de învăţat, fostei şi actualei conduceri pentru încrederea şi susţinerea acordate. Nu în ultimul rând, aş vrea să dedic această promovare tatălui meu, care a plecat dintre noi acum 6 luni şi care, cu siguranţă, ar fi fost mândru de mine.
Ce îţi doreşti din primul sezon în noul eşalon?
Să arbitrez cât mai multe meciuri şi să dovedesc că această promovare este una meritată.
Care a fost cel mai greu meci pe care l-ai arbitrat până acum?
Cel mai greu meci pe care l-am arbitrat până acum cred că a fost Avântul Măneciu – CS Băneşti-Urleta, din actuala ediţie a Ligii A Prahova. Un joc extrem de dur al ambelor combatante, joc în care s-au acordat nu mai puţin de 15 avertismente şi două eliminări. La acest joc, împreună cu Mădălin Ionescu, l-am ajutat pe colegul nostru Florin Ionescu.
Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din arbitraj?
Amintirile frumoase sunt numeroase în această lume a arbitrajului. Una care m-a surprins plăcut s-a întâmplat anul trecut la banchetul arbitrilor, când am ocupat locul 3 ca arbitru asistent la nivelul judeţului Prahova, fiind votat de proprii colegi.
Cum ai caracteriza la momentul actual nivelul fotbalului judeţean şi, implicit, al arbitrajului de la acest nivel?
Consider că arbitrajul la nivel judeţean s-a îmbunătăţit în ultimii ani şi cred că vom face şi mai mari progrese pe viitor.
Pentru început, te-aş ruga o scurtă prezentare, atât a datelor personale, cât şi a celor legate de activitatea de arbitru.Multe despre mine nu ar fi de spus. M-am născut pe 16 octombrie 1988, la Ploieşti. Am devenit arbitru în anul 2005, iar în anii imediat următori am promovat examenele pentru categoria a II-a (2006), respectiv, categoria I-a (2008). Am oficiat la aproximativ 500 de jocuri, dintre care 60-70 în cadrul Ligii A Prahova. Sunt student în anul IV la Facultatea de Inginerie a Petrolului şi a Gazelor (foraj-extracţie) în cadrul Universităţii “Petrol-Gaze” Ploieşti.
Ce ai simţit în momentul aflării veştii că ai promovat?
Am fost extrem de fericit, deoarece mi-am îndeplinit un vis. Oricum, drumul este lung şi sunt conştient că greul abia acum începe.
Promovarea o simţi ca pe o recunoaştere a unei munci intense, un noroc, răsplătirea unui efort la care au contribuit şi alţii (colegi, CJA etc)?
Am muncit mult pentru această promovare, dar consider că fără puţin noroc nu era îndeajuns munca. Pe această cale ţin să mulţumesc colegilor cu ajutorul cărora am crescut şi de la care mai am încă multe de învăţat, fostei şi actualei conduceri pentru încrederea şi susţinerea acordate. Nu în ultimul rând, aş vrea să dedic această promovare tatălui meu, care a plecat dintre noi acum 6 luni şi care, cu siguranţă, ar fi fost mândru de mine.
Ce îţi doreşti din primul sezon în noul eşalon?
Să arbitrez cât mai multe meciuri şi să dovedesc că această promovare este una meritată.
Care a fost cel mai greu meci pe care l-ai arbitrat până acum?
Cel mai greu meci pe care l-am arbitrat până acum cred că a fost Avântul Măneciu – CS Băneşti-Urleta, din actuala ediţie a Ligii A Prahova. Un joc extrem de dur al ambelor combatante, joc în care s-au acordat nu mai puţin de 15 avertismente şi două eliminări. La acest joc, împreună cu Mădălin Ionescu, l-am ajutat pe colegul nostru Florin Ionescu.
Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din arbitraj?
Amintirile frumoase sunt numeroase în această lume a arbitrajului. Una care m-a surprins plăcut s-a întâmplat anul trecut la banchetul arbitrilor, când am ocupat locul 3 ca arbitru asistent la nivelul judeţului Prahova, fiind votat de proprii colegi.
Cum ai caracteriza la momentul actual nivelul fotbalului judeţean şi, implicit, al arbitrajului de la acest nivel?
Consider că arbitrajul la nivel judeţean s-a îmbunătăţit în ultimii ani şi cred că vom face şi mai mari progrese pe viitor.
Louis Oprescu mi-a pus la dispoziţie câteva fotografii din arhiva sa personală şi îi mulţumesc pentru acest lucru.
La meciul Voinţa Vadu Părului - Tinereţea Izvoarele, alături de Laurenţiu Piciu şi Roxana Bănăseanu
Înaintea probelor fizice
La banchetul de anul trecut, pe podiumul asistenţilor judeţeni, alături de ceilalţi laureaţi
Felicitari lui Louise, un baiat extraordinar.
RăspundețiȘtergereA muncit mult si merita aceasta promovare, mai ales ca a trecut printr-un moment greu al vietii.
Apropos, Sandu poza de la probele fizice e de pe blogul meu: http://ducacii.blogspot.com/ :)))))
felicitari Luis sper sa vin si eu la un meci la c daca ma anunti din timp unde ai....bafta multa si vreau sa te vad si la B(deocamdata)
RăspundețiȘtergerePt Vali. Asa cum am si scris, pozele mi-au fost puse la dispoziţie de Louis.
RăspundețiȘtergereVali, eu iti citesc blogul si am descarcat pozele in momentul in care ai postat articolul despre testarile fizice din luna octombrie. Merci pentru ele :D
RăspundețiȘtergereMult succes Louyyy!!! u know who i am :P
RăspundețiȘtergere