joi, 9 august 2012

Totul despre plecarea lui ”Mara” de la Unirea Câmpina

Au trecut câteva zile de la plecarea lui Mărgărint Ciobotaru ”Mara” (foto) de la conducerea clubului Unirea Câmpina. Le-am lăsat în mod deliberat să treacă, pentru a avea acum o privire de ansamblu, mult mai complexă, asupra a tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme la clubul care ar fi trebuit să se bucure de promovarea în Liga a III-a. Astăzi, ”Mara” mi-a acordat un interviu în care spune lucrurilor pe nume, povestește tot ceea ce s-a întâmplat, de ce a plecat, ce a simțit, ce simte și astăzi, dacă va mai reveni sau nu la Unirea, precum și despre noul său proiect de la CS Cornu.
Refuzul Consiliului Local Câmpina, declanșatorul problemelor de la Unirea
Mara, când au început problemele la Unirea?
După bucuria deosebită că am câștigat meciul de baraj, unul foarte dificil, și am promovat în Liga a III-a, era clar că FC Unirea avea nevoie de un buget mai mare decât cel de anul trecut. Noi, cei trei acționari inițiali - eu, Bogdan Mănescu și Dan Enescu - era clar că nu aveam forța financiară necesară, astfel că era nevoie din nou de sprijinul Consiliului Local Câmpina. Ei, și de aici au început problemele...
După cum se știe, noua majoritate din Consiliul Local nu a aprobat finanțarea clubului de fotbal Unirea, moment în care noi, cei trei acționari, am decis să încercăm să căutăm un sponsor, în caz contrar riscând să nu putem face față mai mult de unu-două meciuri în Liga a III-a. Era normal ca și noi, ceilalți membri fondatori să venim cu o parte a bugetului, dar m-a durut că nu s-a mai ținut cont că am dus echipa asta ani întregi aproape de unul singur...
”Cu ce deranjam dacă rămâneam în continuare în conducerea clubului?!”
Și a apărut investitorul!
Da, l-a găsit Bogdan Mănescu, dar de aici chiar că nu am mai înțeles cum au evoluat lucrurile. Bogdan a venit și ne-a transmis din partea acestui investitor că se dorește crearea unei societăți pe acțiuni care să administreze clubul, dar în care să fie doar trei membri fondatori: acel investitor, Bogdan Mănescu și Consiliul Local Câmpina. Cu ce deranjam dacă rămâneam în continuare în conducerea clubului?! Nu vroiam să fiu președinte, dar cred că experiența pe care o aveam, precum și cât suflet am pus eu aici și câți bani de la mine din buzunar am cheltuit eu cu această echipă, cred că toate acestea au fost șterse prea ușor cu buretele, iar o astfel de atitudine doare atunci când pui suflet.
A fost o condiție a noului investitor ca tu să părăsești echipa?
Indirect... Nu mi s-a transmis că noul patron nu mă mai vrea pe mine, de parcă m-ar cunoaște el... Nu, mi sa transmis doar că nu acceptă decât trei membri fondatori, pe care vi i-am spus. Deci, eu nu mai aveam loc și parcă n-a mai vrut nimeni ca eu să rămân...
”Am trăit două săptămâni de calvar!”
De ce ai demisionat?
Am avut o perioadă grea, foarte grea, în care am trăit un adevărat calvar... Au fost două săptămâni în care nu am mâncat, nu m-am putut odihni, luam pastile pentru a putea să dorm... A fost cumplit! Mi-am dat seama că nu mai sunt dorit și că era singura soluție pentru a debloca lucrurile și a permite noilor investitori să aducă banii necesari derulării activității. Practic, am preferat să plec eu pentru a avea certitudinea că băieții vor avea bani, își vor lua salariile și această echipă va supraviețui. A fost o decizie foarte grea... A fost ca și cum m-aș fi sacrificat pentru a permite supraviețuirea unui copil. Nu puteam să mă încăpățânez eu și, negăsind alte resurse financiare, echipa să fie nevoită să se retragă sau chiar să se desființeze.
Nu va putea vedea debutul Unirii în Liga a III-a!
Este Unirea un capitol definitiv închis pentru tine?
Hmmm... Eu îmi doresc să nu fie... Nu știu, e foarte greu de spus... Când am plecat am simțit că s-a rupt ceva în mine... Încă nici nu prea pot să trec prin fața stadionului, să văd gardul pe care mai aveam puțin să-l terminăm... Vă spun sincer, mi-e foarte greu... Totuși, va trebui săptămâna viitoare să trec pe la stadion și să iau tot ce am adus eu de acasă: frigider, televizor, scaune, birou, aragaz, multe, foarte multe lucruri... Probabil că după ce voi lua toate acestea, în spațiile care găzduiau birourile nu vor mai fi nici scaune... Ori astea sunt niște lucruri care dor foarte mult...
Știu cât de mult ți-ai dorit promovarea și te întreb dacă vei fi prezent în tribună la debutul Unirii în Liga a III-a?
Offf... Nu știu ce să spun... Chiar nu știu... Nu cred că voi putea... Cât sunt eu de nebun, dar emoțiile ar fi uriașe, nu cred că aș rezista... Nu... Probabil că îmi voi face de lucru să nu ajung pe la teren... Dacă ar ști lumea cât de mult mi-am dorit eu să apuc să joc măcar un singur meci în Liga a III-a și în ciuda tuturor eforturilor mele, deși am promovat pe teren, nu voi putea să mă bucur de acest moment...
Ce ai făcut în toate aceste zile de când nu mai ai nici o funcție la Unirea?
Din multe puncte de vedere mi-a fost foarte greu... Nu este ușor ca după ce ești zi de zi la teren să ajungi să nu îți dorești să mai treci prin fața stadionului... Totuși, m-am mai liniștit, iar în toate aceste zile au fost mai mulți oameni - cărora trebuie să le mulțumesc - care m-au sunat, au vorbit cu mine și m-au făcut să văd lucrurile altfel... Unul dintre acești oameni este Dan Chițu, care mi-a spus că acum voi fi mai liniștit și este probabil omul care mă înțelege cel mai bine prin ce trec...
A demarat un proiect fotbalistic la Cornu
Nici nu se anunțase bine plecarea ta de la Unirea și deja apăruseră ofertele pentru tine. Dintre toate, ai ales CS Cornu. De ce?
Da... A fost un lucru care m-a bucurat și mi-a demonstrat că sunt mulți oameni care mă apreciază și că tot ceea ce am făcut eu este apreciat... Păcat că nu a fost apreciat și de către cine trebuia pentru a continua la Unirea... M-au căutat cei de la Bănești, de la Cornu, de la Brebu... M-au onorat ofertele pe care le-am primit, dar cea mai aproape de sufletul meu am simțit oferta de la Cornu. Am discutat în câteva rânduri cu primarul de la Cornu, Cornel Nanu, și mi-a plăcut ce își dorește pentru fotbalul din această comună. În primul rând, au o bază sportivă superbă - teren cu nocturnă, cu tribune, cu un mic hotel - și am discutat să facem un club în care atât Primăria și Consiliul Local Cornu, cât și eu să fim membri fondatori, iar eu să fiu și președintele clubului, fără a fi plătit pentru această funcție. Sunt destui jucători care au trecut pe la Unirea, pe care îi cunosc foarte bine și care vor să joace sau să continue la Cornu. Avem un proiect frumos, ambițios, în care vizăm promovarea și un proiect care mă face să mai uit de amărăciunea trăită în ultimele săptămâni.

Un comentariu:

  1. Mara, trebuie sa mergi la primul meci din Liga a III-a. Iei cativa prieteni si mergi in tribuna chiar cu nostalgia in san. Vezi meciul, te bucuri de echipa si apoi mergi sa faci treaba la fel de buna in Cornu. Acolo sunt oameni care te apreciaza si care ar vrea sa le fii aproape cu experienta ta. Esti un om mare, un exemplu!!! Bogdan#19

    RăspundețiȘtergere