Ion Crăciunescu s-a întors din Emiratele Arabe, unde a oficiat la cea de-a 2-a ediţie a "Cupei Intercontinentale". Acolo reputatul nostru arbitru a condus două partide, între care finala mică, disputată între Nigeria şi Mexic. Despre competiţie şi mai ales despre cele nevăzute pe micul ecran, am dialogat cu acesta, telefonic, ieri.
Deci, competiţia a dat câştig echipei Danemarcei, o formaţie surpriză, având în vedere că fotbalul din această ţară intrase într-un con de umbră. Ce ne puteţi spune despre acest turneu?
Este o întrecere prestigioasă care, aşa cum am aflat, va fi, probabil, organizată, de acum încolo, de FIFA. Că lucrurile au fost luate în serios o dovedesc şi prezenţa domnilor Havelange, Johansson şi a preşedinţilortuturor confederaţiilor mondiale. Toate aceste personalităţi au luat loc în loja de onoare a superbului stadion din Ryad. O arenă sportivă superbă, cu cele mai moderne instalaţii de recuperare. Totodată, ţin să remarc faptul că FIFA a privit foarte serios maniera de arbitraj, în fiecare zi un instructor al ei analizând cu noi, preţ de două ceasuri, toate fazele partidelor jucate cu o zi înainte. Şi, nu în ultimul rând, vreau să remarc fair-play-ul ieşit din comun al tuturor jucătorilor. Şi încă o precizare: am fost zece arbitri FIFA, cinci la centru şi cinci la linie, dintre aceştia doar eu şi Ilie Coţ nefiind la Mondialele din America.
Domnule Crăciunescu, câţi bani aţi câştigat la Ryad?
Fiecare arbitru a primit câte 2.625 dolari. În plus, din partea prinţului Arabiei Saudite am primit cadou câte un ceas. Nu de aur, dar de cea mai bună calitate. Cam asta este tot. Pentru a rispi speculaţiile cum că ne-am fi întors acasă cu o geantă plină de dolari. Depăşind acest aspect, concluzionez că totul a fost foarte frumos.
Material publicat în ziarul "Gazeta sporturilor" din data de 17 ianuarie 1995, semnat de Şerban Ionescu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu